Prietena mea, tigruta

Acum cateva luni, pe langa bloc s-a nascut din pisica anonima si tata trubadur un ghem de blana. Plangea foarte mult si era foarte bagareata si asa a atras atentia unor oameni cu sufletul mare si casa asemenea. Au luat-o la ei, dar inainte sa se inscauneze acolo, a vrut sa vada ce alte oferte mai sunt pe piata imobiliara, pentru a fi sigura ca face alegerea corecta.

Asa s-a intamplat sa aterizeze si pe la noi.

Daca va imaginati ca am acceptat-o in sanul familiei mele umane, va inselati! Pe de alta parte, sunt un gentleman, asa ca nu m-a lasat buna crestere sa o deranjez in timp ce dormea atat de tihnit, fara nici o jena pentru ochii mei de motan castrat.

Era o plangacioasa oportunista! Nu am simtit nimic pentru ea!

Of! Tare dragalasa mai era… stiti, cand dormea profund, scotea limbuta si suiera putin. Mi-e cam dor de ea. De cand a dat de traiul bun in casa, nu a mai iesit pe-afara, la plimbare. Mie, in schimb, imi place sa ma plimb intre cele doua lumi. Viata e mai palpitanta!